What I am?

I'm nobody in a world of nothing.
I'm a sin in a world of sinners.
I'm a dropwise in a rainy world.
I'm the truth in a world of liars.
I'm a joke in a sad world.
I'm the doll between puppets.
I'm the smoke of a smoked world.
I'm a survivor between the victims.
I'm the hero between the needy people.

I'm a tunder in the middle of a storm.
I'm the unknown poet from a world so well-known.
I'm everything I want to be,as long as I have the power of choose.

Viata neinsemnata...

De multe ori m-am intrebat cine sunt eu.Nu eram capabila sa gasesc raspuns la aceasta intrebare.Putini oameni isi pot spune cine sunt cu adevarat.Eu nu pot spune ca sunt cineva anume.Sunt doar o fiinta...o fiinta lasata pe Pamant cu un scop anume: sa-si traiasca viata asa cum este ea.Sunt sincera,spun lucrurilor pe nume intr-un mod mai placut sau mai putin placut.

Am inclinatii spre arte,imi place sa citesc,sa scriu atat poezii cat si povesti,un lucru nu prea des intalnit in lumea din zilele noastre.Ma pasioneaza in egala masura cu ceea ce fac,si muzica,dar nu profesez.Consider ca am timp sa le invat pe toate.Sunt multe lucruri pe care le-as spune,dar care poate nu ar fi intelese,ceea ce nu ma mira,caci uneori nici eu nu mi le inteleg.

Multi sunt de parere ca as fi o persoana generoasa --adevarat! imi place sa ii ajut pe cei din jurul meu,sa ii sfatuiesc,sa incerc sa ii fac sa aiba incredere in ei insasi atunci cand nu mai au in ce a-ncrede,sa gandeasca optimist si sa lase pesimismul deoparte,oricat de grea ar fi perioada prin care trec.

Altii ma consider o fire retrasa-- si asta e adevarat.In toti acesti ani nu am avut prieteni pe care sa-i am alaturi in orice moment,fie el si bun si rau.Doar persoane cu care mai puteam purta o discutie din cand in cand,dar fara sa-mi deschid sufletul in fata lor,de teama ca a doua zi afla toata lumea povestea mea si sa fiu urmatorul subiect de barfa.Si atunci de ce sa nu fiu introvertita? In scris nu imi e teama sa ma exprim liber si nu o sa imi pese parerea pe care o sa v-o faceti despre ceea ce am scris.In ochii vostri pot fii orice,dar numai eu stiu cine sunt cu adevarat.

Fizic,nu este nimic de placut la mine pentru ca nu sunt o frumusete,nu am tot ce isi doreste baiatul din ziua de azi la o fata.Psihic,am toate piesele complete,poate si in plus.Dar intrebarea e: cati se uita la felul cum gandesti sau cat de desteapta esti? Nu prea multi,asa-i? Pai cum sa te atraga mai repede la asternut daca tu stii deja ce vrea? Cum sa mearga cu tine de brat cand tu nu arati ca "bomba" de la Tv sau de peste drum?

Toate astea sunt consecintele unor raspunsuri date gresit la vremea lor.

Poate ca dramatizez sau poate viata chiar e o drama ieftina.
V-am plictisit destul. Si nici macar nu va intereseaza toate aceste lucruri.Si totusi va multumesc pentru irosirea timpului vostru pretios.

Cum a fost?

Ti s-a intamplat in miez de noapte sa te trezesti cu gandul departe?

Cum a fost cand cei pe care i-ai crezut prieteni te-au parasit pentru primul baiat sau prima fata care le-a iesit in cale?

Te-ai simtit oripilat; ei,pe care tu i-ai ajutat tot timpul si le-ai fost alaturi in clipa grea,te-au lasat balta,cu sau fara un motiv anume.Probabil te gandesti ca nu merita osteneala,pur si simplu nu ti-au meritat prietenia,si totusi nu esti capabil/a sa-i judeci.Lasa-i in voia sortii,caci ea ii va judeca in masura in care merita.

Dar cum a fost cand cel sau cea pe care l-ai crezut/ ai crezut-o iubitul/iubita ta/u te-a inselat sau te-a parasit pentru cineva pe care l-a considerat,sau poate nu,mai "bun/a" ca tine?

Te-ai simtit ultimul om de pe Pamant.Josnicul ce implora mila altora la colt de strada,cel ce cerseste iubirea unora care trec nepasatori pe langa tine,pentru ca sunt incapabili sa iubeasca si totusi asteapta la randul lor iubire,dar cum sa primesti ceva ce nu poti oferii?

Cum a fost cand proprii tai parinti te-au lasat deoparte si si-au reluat viata fara tine?

Te-ai simtit abandonat/a,credeai ca nimeni nu te iubeste,ca nu ai de ce trai cand nu ai fost dorit/a de nimeni.Cand cei in grija carora i-ai ramas te trateaza josnic,nu poti face altceva decat sa speri .Spera ca ziua de maine poate fi mai buna,spera ca vei intalni persoane care sa merite prietenia ,cat si dragostea ta,spera ca viitorul pe care il vei creea copiiilor tai va fi mult mai bun decat copilaria pe care ai avut-o tu.

Invata sa traiesti optimist,nu sa te macini de probleme si sa te blochezi in trecut.

Traieste fiecare moment cat inca mai poti,pana la ultima suflare.

Povestea ei poate fi si povestea ta. [Anti-drog]

Acum ceva vreme am aflat o poveste. A fost odata o fata cuminte,ce statea in banca ei,fara sa aiba un anturaj,ci doar o singura prietena.Dupa o vreme cativa colegi de clasa au invitat-o la o petrecere.Cand s-a dus acolo,i s-a oferit alcool,tigari si droguri.Din acea zi,ea s-a atasat de acel grup si a inceput sa lipseasca impreuna cu ei de la scoala.
Dupa ce mama a aflat ca fata ei se droga a apelat la psiholog.
Psiholog: Sperati ca obtineti o stare fizica si psihica mai buna prin consumul de droguri.Dar defapt nu faceti decat sa va distrugeti organismul.
Fata: A fost doar o data,din placere.Nu sunt dependenta.Pot sa ma las oricand!
Psiholog:Asa spun toti.Iti dau o stare de euforie,dar apoi tu ca om vei fi distrusa.Si o sa ajungi unde? O sa ajungi sa fi distrusa si tu,si parintii si tot.Gandeste-te la tine si la parintii tai.
Fata: Dar a fost doar o data...
A doua zi,fata si-a vandut tot ce avea pretios in schimbul drogurilor si dupa ce le-a consumat,a plecat cu noua ei prietena spre gara.Au atipit...
Dupa ce s-a trezit,fata si-a vazut prietena intinsa pe asfalt,inconstienta.A sunat-o panicata pe mama ei si a venit imediat dupa ea.
Au urmat cateva ore de tratament,iar cand si-a revenit a intrebat de prietena sa.
Mama: Ea nu a avut norocul pe care l-ai avut tu.A murit.Intr-adevar,drogurile au ucis-o!